Array

Valea Verde, locul care atrage strainii ca un magnet. Zona este plina de activitati pentru turisti

- Advertisement -

Cunoscut pentru frumusetile sale naturale, pentru monumente istorice unice si pentru bogatele sale traditii etnografice, judetul Hunedoara atrage, de la o vreme, tot mai multi turisti. Persoane private au inceput sa se implice din ce in ce mai mult in diversificarea ofertei turistice, organizand, cu succes, tot mai multe evenimente, amenajand spatii de interes turistic sau gandind noi trasee turistice, pentru ca vizitatorii sa ramana cu amintirea unor zile de neuitat.

Valea cautata de straini

Cei care iubesc natura si linistea pot vizita Valea Verde din Tara Motilor, un loc aflat la granita cu judetul Alba, despre care cunoscatorii spun ca trebuie vazut macar o data in viata. Din pacate, este o lume pe cale de disparitie, tot mai multe case sunt parasite si, odata cu ele, o intreaga civilizatie, specifica locului, de un farmec aparte.

Putinii locuitori ramasi doresc sa supravietuiasca prin turism si incearca sa atraga cat mai multi vizitatori pentru a-i face sa se bucure de minunatele peisaje din zona, de traditiile cu care incearca sa reinvie vremurile de odinioara, cand sunetul buciumului aduna motii de pe intreaga Vale a Ariesului. Aici se mai afla o biserica zidita in 1822 si marita in 1891 si multe case vechi traditionale, care-i incanta pe turistii straini.

- Advertisement -

Multi straini ajunsi aici si-ar fi dorit sa nu mai plece, iar unii chiar au decis sa cumpere case parasite si sa-si incropeasca o mica gospodarie, pentru a putea petrece aici macar o parte din an sau chiar sa lucreze in liniste.

Localnicii se adapteaza noilor perspective pe care le ofera satul lor si au pregatite carute pentru excursii, iar gospodinele asteapta turistii straini care nu mai prididesc sa le laude catunul in tarile lor, cu fel de fel de bunatati ale locului. Toti sunt incantati de viata patriarhala autentica pe care au gasit-o aici si ar dori ca un numar tot mai mare de compatrioti de-ai lor sa invete sa o aprecieze.

Pesteri unice si trasee spre varfurile muntilor

Amatorii de speologie si drumetii montane pot vizita in Muntii Sureanu cateva dintre cele mai frumoase pesteri din Romania, precum pestera cu cascade Sura Mare, unica in tara prin faptul ca adaposteste cele mai numeroase colonii de lilieci in hibernatie, pestera Cioclovina, unde s-a descoperit cel mai vechi craniu omenesc din Romania, care, pe baza datarii cu metoda radiocarbon, ar avea o vechime de aproximativ 28.500 de ani.

- Advertisement -

In zona se mai afla pestera Tecuri, renumita pentru frumusetea stalagmitelor, a formatiunilor coraliene si microcristalelor, sau pestera lui Cocolbea, sapata in calcare, iar turistii pot face excursii la lacul Bucura si varful Peleaga din Muntii Retezat, in zona canioanelor din Retezatul Mic sau la Fundatura Ponorului din Muntii Sureanu, ori pot urca pana la varful Parangul Mare, care are 2.519 metri altitudine.

Muzeul textilelor, unic in Europa rasariteana

Cei pasionati de etnografie si folclor pot vizita primul muzeu al textilelor din tara, deschis recent la Baita de Florica Zaharia, o hunedoreanca din satul Hartagani, care a lucrat 28 de ani la departamentul de conservare a textilelor de la Metropolitan Museum din New York. Ajunsa la varsta pensiei, Florica Zaharia, doctor in textile si conservator emerit, a revenit in satul natal, care are acum cateva sute de locuitori, si a decis sa-si implineasca un vis mai vechi si sa deschida un muzeu privat, folosind intreaga experienta acumulata la muzeul newyorkez.

Colectia muzeului, care cuprinde aproximativ 12.000 de piese si pe care a realizat-o in ultimele patru decenii impreuna cu sotul ei, Romulus Nicolae Zaharia si fiica lor, Ana Teodora Dragus, cuprinde textile romanesti, costume si accesorii, tehnologii traditionale autohtone dar si din alte parti ale lumii apartinand mai multor culturi din diferite epoci, precum si mostre de fibre si coloranti. Aceasta este pusa la dispozitia publicului larg in doua case din comuna Baita si una in satul Hartagani.